Arma penitenciare: să recunoaştem diferenţele !

Sursa: www.snlp.ro

Versus

"La Politie e mai bine. Vrem sa fim politisti. Vrem sa avem drepturile platite la zi. Ca politistii. Vrem respect. Tinuta noastra sa fie ca la politie, conditiile de munca la fel, drepturile si ele..." Sigur? Ce ar fi daca sistemul penitenciar ar deveni o simpla directie in Ministerul Afacerilor Interne? Salarial nu s-ar schimba mare lucru pentru ca cel putin in legea unitar de inaplicabila privind salarizarea bugetarilor, ne regasim in aceeasi anexa, cu aceeasi coeficienti - familia ocupationala aparare, ordine publica si siguranta nationala. Probabil ca am deveni ultima frontiera a MAI, domeniul in care nu ajungi decat daca nu reusesti in altele. Nu ca acum ar fi mult diferit. 

Multi dintre noi cunoastem bine sentimentul. Arma penitenciare ocupa un anumit loc in Academia de Politie si nu este chiar de importanta strategica. Suntem bine familiarizati si cu senzatia de crispare pe care o avem atunci cand in uniforma fiind am vrea sa raspundem altfel decat cu "de la penitenciare", la intrebarile puse de curiosi sau chiar de cunoscuti privitor la specialitatea noastra. La intalnirile din structura de aparare nationala, sefii penitenciarelor nu stau in capul mesei. Ce-o fi ciudat in asta? Doar nu ne asteptam la altceva? Vrem cumva sa fim noi fruntea? Romania sa se mandreasca in primul rand cu puscariile ei de elita? Acest lucru nu se va intampla niciodata. 

Atunci cum ne setam corect sentimentul de mandrie fata de profesie, de respect fata de ocupatia noastra? Cu putin efort nu se poate sa nu identificam si avantajele faptului ca suntem aici si nu in alta parte. Ca pana si aici exista satisfatie profesionala si exista colegialitate, loialitate si devotament, ca pana si aici se pot forma echipe puternice care, cu resurse putine, mai obtin si rezultate fantastice. 

Cand s-a discutat despre modificarea statutului special a fost acceptata unanim oportunitatea modificarii denumirii profesiei nu si a institutiei. Modificarea denumirii de ANP in Politia penitenciara ne-ar extrage destul de brutal dintr-un domeniu consacrat in plan european ca fiind apartenent justitiei si nu fortelor armate sau politienesti. Si nu stiu daca este mai bine la MAI decat in MJ. Acestea fiind zise, desi nu este chiar deontologic sa pornim pe panta comparatiilor, ajungem si la scopul articolului, anuntat discret din titlu. Ce avem in plus, caci cu minusurile ne este aparent clar!? Penitenciare versus politie.

Dincolo de vesnica problema a drepturilor restante (majorarile salariale si echipamentul la zi) de care sper sa putem vorbi la trecut cat de curand, problema care nu ii ocoleste nici pe alti colegi de structura, intr-un fel sau altul, haidem sa privim putin strict din perspectiva salariatului, protejat sau vulnerabilizat de anumite norme la a caror emitere/mentinere un rol puternic il are si organizatia noastra. Nu vom initia o comparatie aprofundata dar vom puncta cateva aspecte relevante care ne diferentiaza in mod pozitiv.

Imediat dupa inceputul anului 2010 am intrat in era salarizarii unitare suspendata prin legi tranzitorii care ultraactiveaza legislatia anterioara. Adica... ceata. Salariile au inghetat la nivelul si structura din data de 31.12.2009. In MAI au inghetat cu tot cu salarii de merit si prime de 50% iar in ANP fara, avand in vedere faptul ca la data de 31.12.2009 aceste drepturi nu se mai acordau in sistemul nostru. Insa inghetarea doar in salariile unui mic procent dintre politisti a acestor drepturi a discriminat restul salariatilor. Aceeasi politisti care au luat salarii de merit si prime de 50% in 2009 au continuat sa primeasca aceste drepturi pana in prezent, in salariile inghetate diferentiat. 

Pe de alta parte, tot in MAI, s-a apreciat ca sporurile de fidelitate si confidentialitate trebuie sa ramana la nivelul din 31.12.2009, in timp ce in sistemul penitenciar sindicatele au convins MJ sa permita actualizarea acestora conform plafoanelor reglementate anterior legii unitare. Trebuie mentionat ca aceste drepturi nu se mai regasesc in noua legislatie insa au fost invocate prevederi din legislatia tranzitorie si s-a reusit cu destul de mare dificultate obtinerea unei flexibllizari a MJ care a decis sa sustina o interpretare in favoarea salariatilor.

Pe aceleasi considerente care au stat la baza actualizarii sporurilor de fidelitate si confidentialitate urma sa se reglementeze si problema sporului de studii superioare, insa inainte de a se reusi acest lucru mandatul ministrului Predoiu a luat sfarsit iar situatia la varful MJ a intrat intr-o dinamica browniana care a fragmentat ritmul in care intrasem prin negociere, in vederea corectarii tuturor problemelor de interpretare din legislatia de dupa 2010 (inclusiv).

Ceea ce am vazut noi inca de acum 4-5 ani ca fiind corect, nu a fost posibil de realizat in MAI, insa Legea nr. 71/2015 confirma viziunea SNLP de atunci explicand art. 5 din actele normative tranzitorii anuale, indicand necesitatea calcularii salariului :

Art. 5

(1)În anul 2015, pentru personalul nou-încadrat pe funcţii, pentru personalul numit/încadrat în aceeaşi instituţie/autoritate publică pe funcţii de acelaşi fel, precum şi pentru personalul promovat în funcţii sau în grade/trepte, salarizarea se face la nivelul de salarizare în plată pentru funcţiile similare din instituţia/autoritatea publică în care acesta este încadrat sau din instituţiile subordonate acestora, în cazul în care nu există o funcţie similară în plată.

astfel

(1¹)Prin nivel de salarizare în plată pentru funcţiile similare se înţelege acelaşi cuantum al salariului de bază cu cel al salariaţilor având aceeaşi funcţie, în care au fost incluse, după data de 31 decembrie 2009, sumele aferente salariului de încadrare, precum şi sumele aferente sporurilor de care au beneficiat înainte de această dată, dacă salariatul angajat, numit sau promovat îndeplineşte aceleaşi condiţii de studii - medii, superioare, postuniversitare, doctorale -, de vechime şi îşi desfăşoară activitatea în aceleaşi condiţii, specifice locului de muncă la data angajării sau promovării.

La multe capitole stam mai bine decat colegii din politie desi ne obisnuim usor cu ceea ce obtin sindicatele cu mari dificultati, respectiv lucruri bune pentru personal care devin rapid obisnuinta ca si cand erau acolo indiferent de aportul sindical, fiind mult mai evidente cele cateva minusuri. Amintim in viteza ca decontul de transport nu este limitat pentru salariatii din penitenciare decat in functie de un plafon maximal de distanta (70 km), ca nu au fost niciodata restante la norma de hrana sau alte sporuri active.

In timp ce colegii din politie se intalnesc abia de anul acesta cu conceptul compensarii duble a muncii prestate in zile de sarbatoare si de repaus saptamanal si asta numai dupa ce s-a legiferat explicit domeniul prin inventarea celebrei majorari de 75% (care au suplinit o parte dintre sporurile prevazut de legislatia muncii), in sistemul penitenciar acest lucru s-a realizat inca incepand cu anul 2012, odata cu decizia DG ANP nr 569/2012 care statuta ca principiu faptul ca tipurile de compensare pentru cele 3 tipuri de munca (suplimentara, in sarbatoare si in repaus) nu se exclud reciproc, astfel incat pentru 8 ore de munca prestate intr-o sambata care este si zi de sarbatoare, un salariat putea primi in compensare 24 ore timp liber (8 ore pentru munca suplimentara + 8 ore pentru munca in zi de sarbatoare + 8 ore pentru munca in zi de repaus saptamanal).

O alta realizare aplicabila de multi ani in sistemul nostru a fost definirea clara a fondului de timp individual (Fti) care se calculeaza prin diferenta dintre fondul de timp al lunii (total zile lucratoare din luna) si fondul de timp al absentelor (total zile de absenta justificata a salariatului) astfel incat un salariat care s-a aflat in concediu 20 de zile lucratoare din 21 cate are luna dar a lucrat 12 ore in utlima zi a lunii, va avea 4 ore suplimentare de compensat pentru ca Fti-ul sau este de 8 ore si a lucrat 12. Toate aceste lucruri precum si formulele de calcul care sunt preincluse in machetele cu care opereaza toate unitatile in mod unitar au fost posibile dupa multe lupte si sute de ore de munca in partea de elaborare a unor acte normative.

Probabil unul dintre cele mai mari minusuri pe care colegii din Politie le au fata de noi este partea disciplinara. In timp ce salariatii din penitenciare nu pot fi sanctionati direct nici macar cu cea mai usoara pedeapsa (mustrarea), iar comisiile de disciplina au in compunere reprezentanti sindicali in proportie egala cu cei ai administratiei, politistii pot primi direct doua sanctiuni inclusiv diminuarea cu pana la 20% a salariului, iar comisiile de disciplina nu includ sindicalisti in componenta. La Politie cercetarile sunt facute de ofiteri (poate fi unul singur) nefiind publice si au un grad mare de subiectivitate, in opinia noastra, in timp ce in penitenciare avem prevederi democratice care respecta legislatia muncii. Partea disciplinara a fost inclusa recent in Legea nr. 360/2002 (statutul special al politistului) in urma unei sentinte de neconstitutionalitate si cuprinde aproximativ 30 de articole cu caracter coercitiv.

In sistemul penitenciar am avut dreptul la greva in perioada 2006-2011, drept suprimat in mod abuziv prin legea dialogului social de un guvern Boc pornit contra sindicatelor si de un ANP enervat de presiunile sindicale (SNLP a declansat greva de 2 ori si a obtinut ce a revendicat). La acest capitol mai trebuie mentionat Acordul privind transparenta semnat de MJ dupa protestele din 2009 cand 1000 de salariati in uniforme au scandat anti MJ/ANP pe trotuarul din fata ministerului.

Acordul privind transparenta obliga MJ/ANP sa respecte reguli stricte in privinta informarii/consultarii, cu termene clare, reguli care nu permit promovarea vreunui act normativ fara avizul semnat si stampilat al sindicatelor pe procesele-verbale de consultare. Totodata Acordul mentionat obliga MJ ca de fiecare data cand primeste la avizare proiecte de acte normative (indiferent care minister este initiatorul) si constata ca acele proiecte produc efecte asupra personalului din penitenciare, sa anunte sindicatele solicitandu-le propuneri si observatii.

Acordul privind transparenta este un document unic in sectorul public din Romania (nu am intalnit astfel de acte nici in sectorul privat), la fel cum este si acel for inventat de sindicate si acceptat/asumat de MJ/ANP respectiv Comisia mixta privind sistemul penitenciar, for constituit prin ordin de ministru cu componenta de tip bipartit MJ/ANP - sindicate, care poate lua in dezbatere absolut orice problema din sistemul penitenciar, orientand politici sau interpretari de sistem. 

Nu uitam sa mentionam ca in anul 2014 sistemul penitenciar a fost singura institutie din Romania care in luna decembrie a reusit sa plateasca o parte din majorarile de 75% (pentru data de 15 august), chiar daca in prezent din pricina unei usurinte prea mari cu care Ministerul Finantelor ne-a tamponat bugetul, suntem obligati sa asteptam rectificarea pentru a-i ajunge din urma pe colegii din Politie. Da, la acest capitol suntem pentru moment in urma, dar mai vedem...

Lista diferentelor poate continua insa nu intentionam sa transformam acest articol deja prea lung intr-un roman, astfel incat ne oprim aici cu lista versus si ne exprimam speranta ca poate unii dintre voi vor face efortul sa citeasca argumentele de mai sus si sa inteleaga ca desi formam impreuna un sistem mic si subfinantat, reusim sa ne descurcam cumva si sa ne construim bine viitorul. Este foarte posibil ca de viitorul acesta mai bun multi dintre cei de acum sa nu ne mai bucuram, dar fara eforturile de acum, conditiile bune de peste ani nu vor fi fost posibile.