Sanatatea. Raportul care-o pune-n cui!

Saptamana trecuta a avut loc, probabil, ultima sedinta  a comisiei S.S.M. sustinuta la nivelul unitatii noastre. Printre altele, pe ordinea de zi a fost si Prezentarea raportului medical cu privire la starea de sanatate a personalului din Centrul de Detentie Tichilesti.

Este important sa facem cateva precizari asupra acestui subiect. Exista persoane care vad medicina muncii ca o specialitate cu rol de a face selectia intre cei apti si cei inapti pentru munca, cu alte cuvinte, ca ar fi in slujba angajatorului pentru a-l ajuta sa isi aleaga cei mai “rezistenti” sau mai “performanti” angajati. Se impune sa facem deosebirea intre medicina muncii si medicina de expertiza a aptitudinii. Aceasta din urma isi are importanta ei in acele locuri de munca unde, o eroare umana poate fi critica, in special cu efect asupra unui numar mare de persoane. In acest context ne aflam si noi, selectia impunandu-se, insa, la angajare.

In ceea ce priveste medicina muncii, rolul ei este cu totul altul si anume, de a evita ca activitatea profesionala sa aiba consecinte asupra sanatatii sau securitatii persoanei. Pacientul-angajat nu are deci, de ce sa se teama ca vizita la  medicina muncii l-ar putea priva de un post, pe care altfel l-ar putea ocupa, si care nu se asociaza cu riscuri pentru sanatatea sau securitatea sa, sau a altora. De asemenea, medicul de medicina muncii trebuie sa se asigure ca rezultatele activitatii sale de supraveghere a sanatatii lucratorilor nu sunt folosite in scopuri de discriminare sau in alte moduri contrare intereselor acestora, iar confidentialitatea datelor este protejata, cu respectarea secretului si a codului deontologic medical.

Astfel, din ratiuni de confidentialitate, puteti vizualiza o parte din raport (inceputul si sfarsitul documentului):

Click pe imagine:





Pe scurt:

• Avem colegi carora le este teama de aceasta vizita medicala si in special de partea cu recoltarea sangelui pentru analize;
• Apti sunt 94% dintre colegi si apti conditionat 6%:

Partea interesanta si ingrijoratoare a raportului consta in faptul ca, un sfert dintre noi au hipertensiune arteriala esentiala și alți 25% sufera de obezitate (fara a cunoaste daca sunt unii si aceiasi), supraponderali suntem in numar de 19, cu tulburări de vedere suntem însă 35% și...mă opresc aici.

Concluzii: nu au fost depistate sau declarate cazuri de imbolnaviri profesionale iar incidenta bolilor mai sus pomenite nu pot fi interpretate ca boli legate de profesie, starea de sănătate a angajaților fiind satisfăcătoare. Mi-as fi dorit, desi nu se cade nefiind de meserie, sa o contrazic pe doamna doctor in ceea ce priveste bolile legate de profesie, dar are dreptate professional, metodologic și legal. De ce, fiindca bolile profesionale constituie afectiuni ai caror agenti etiologici specifici sunt prezenti la locul de munca sau la postul de lucru, asociati cu anumite operatii  sau cu exercitarea unor profesiuni.

Trei criterii trebuie indeplinite pentru ca o afectiune medicala sa fie catalogata ca "boala profesionala", trebuie sa fie indeplinite urmatoarele conditii:

• sa decurga din exercitarea unei meserii sau profesii,
• sa fie provocata de factori nocivi fizici, chimici, biologici, caracteristici locului de munca sau de suprasolicitari
• actiunea factorilor nocivi asupra organismului sa fie de lunga durata.

Si, de aici "se rupe filmul", daca la angajare toti suntem sanatosi, la cativa ani ajungem in situatia descrisa mai sus: grasi, cardiaci și chiori.

Oare de ce bolile de care suferim nu sunt asociate cu profesia... din motive economice (buget si achizitii), am tot schimbat doctorul de medicina muncii, deci adio un studiu longitudinal al evolutiei incidentei unei anumite boli. Nu exista nici un studiu de morbiditate la nivel de A.N.P.,  nu avem stabilita clar o profesiograma (profesiograma nu fisa a postului)  si cat pe ce sa nu fim inclusi nici in nomenclatorul de ocupatii C.O.R. 

Apropos, in COR nu exista recunoscuta  decat trei ocupatii legate de munca in penitenciar, agent de penitenciare si educator in penitenciare (ambele cu studii medii) si specialist educator in penitenciare (cu studii superioare) si...atat.

Scurte consideratii personale:

• Curtea de Conturi sau auditorii nostri sa nu-si mai faca probleme cu privire la numarul mare de ochelari decontati, iar legat de exercitarea profesiei este clar ca iluminatul, calculatorul, nesomnul și stresul afecteaza vederea;
• Trebuie modificat cumva meniul de la popota si indesite activitatile sportive organizate pentru a diminua obezitatea și din nou legat de profesie, tulburarile de nutritie fiind determinate de stres, sedentarism, regim alimentar inadecvat, inclusiv munca in ture de noapte.

Hipertensiunea este strans legata, din punct de vedere profesional, de nutritie, stres, munca in ture si sedentarismul, mai putin in ceea ce-i priveste pe colegii supraveghetori care numai sedentari nu sunt, insa munca de birou si de paza este sigur sedentara.

Ce spuneti? Propuneri, idei, pareri ?

Ionel DINCA