Cum lucrez azi ?

O chestiune relativ simplă, care a generat de multe ori divergenţe între factorii responsabili şi executanţi, o reprezintă planificarea în serviciu. 

Poate dacă am ţine cont de ce spune Bruce Hyland (“Ideile se clădesc pe o bază stabilă. Nu există o scurtătură între prezent şi viitor. Scopurile se ating prin planificare, pregătire şi executare”) ar fi şi momentul în care am putea interveni şi crea un deziderat în această privinţă, prin susţinerea unei serii de principii, eliminând astfel interpretările suspicioase din punct de vedere legal sau al echilibrului între structurile unei unităţi penitenciare.

Putem avea în vedere următoarele: 

1. La sfârşitul lunii curente, personalul este planificat pentru următoarea lună, conform programului de muncă stabilit prin regulament intern sau prin dispoziţia administraţiei penitenciarului, respectându-se prevederile legale incidente.

În situaţia în care pe parcursul lunii intervin modificări ale programului ca urmare a încadrării în altă funcţie sau altă situaţie, salariatului îi este adus la cunoştintă în prealabil, acesta având posibilitatea de a-şi identifica zilele în care poate beneficia de compensarea orelor suplimentare sau autoplanificarea concediului de odihnă.

 
2. Planificarea se realizează respectându-se repausul săptămânal funcţie de tipul de program prestat şi de reglementările legale în vigoare.
Planificarea în serviciu în zilele în care în mod normal salariatul ar beneficia de repaus săptămânal, se identifică cu munca prestată în repaus săptămânal (Trs) şi se compensează conform reglementărilor legale în vigoare (Decizia 569 - în lucru momentan). Planificarea oricărui tip de compensare a orelor suplimentare în repaus săptămânal, este interzisă!

3. Planificarea se realizează cu respectarea disciplinei de stat.
În măsura în care există excepţii de la această obligaţie privind planificarea în serviciu, acestea se motivează în scris (motivarea poate avea forma unei decizii interne asumată de către factorii decidenţi la nivelul administraţiei penitenciare), salariatul având posibilitatea luării la cunostinţă în mod formal.

4. Planificarea se realizează în aşa fel încât salariatului să nu i se genereze ore suplimentare în mod artificial.
Conform planificării în serviciu (prezenţă, Cs, Csl, Lcs, Lcsl ori altă situaţie), îndeosebi a celor care prestează în cadrul schimburilor operative sau sub alte tipuri de program în ture, salariatului nu i se generează mai multe ore suplimentare decât cele care ar reieşi la sfârşitul unei luni întregi efectiv lucrate.

5. Acordarea oricărui tip de compensare a orelor suplimentare (Cs, Csl, Lcs sau Lcsl) se realizează în ziua/zilele în care în mod normal salariatul ar fi fost planificat în serviciu.
Practica de a planifica compensarea orelor suplimentare în liberele de după serviciu sau repaus săptămânal este abuzivă şi generează ore suplimentare în mod artificial. Mai mult, odată cu apariţia plăţii orelor suplimentare prestate în zi de sarbatoare legală, sunt eliminate situaţiile în care se acordă CSL în ziua în care în mod normal ar fi fost liber salariatul, pe considerentul de a genera TS (care se compensează numai cu timp liber şi nu în bani) sau pe considerentul de “a scăpa” de orele suplimentare restante încă din 2014 şi a le genera pe 2015 (situaţie valabilă pe sfârşitul anului 2014 când administraţia penitenciară nu poate asigura cu personal un număr corespunzător de răspândiri în cadrul structurilor cu probleme).
Singura situaţie în care salariatului i se poate acorda o compensare care afectează Fti în liberele de după serviciu sau repaus săptămânal, este aceea în care nu se realizează Fti din următoarele motive:

• Prezenţa la serviciu i-a fost afectată de intervenţia concediului medical (acesta pontâdu-se în regimul normal de lucru – 8 ore în perioada luni – vineri); 
• A fost încadrat a efectua serviciul într-un alt tip de program în cadrul altui sector de activitate;
• A intervenit o situaţie de acordare a învoirii plătite, situaţia existenţei convocării, cursurilor sau misiunilor

Aceste situaţii particulare obligă, ca la încetarea lor, salariatului să i se acorde ulterior liberul/liberele afectate.

6. Planificarea se efectuează generând Fti integral.
Sunt situaţii în care salariatul este planificat mai putine ore decat Fti pe considerentul că restul orelor până la realizarea Fti sunt preluate de la orele suplimentare restante la începutul lunii.
Aceasta practică este abuzivă pe considerentul ca orele suplimentare se regăsesc doar prin prisma acordării compensării acestora şi nu pot acoperi restul de timp ce trebuie lucrat pentru realizarea Fti; Fti reprezintă prezenţa obligatorie la serviciu în vederea acoperirii normei de munca (d.p.d.v. al orelor ce trebuiesc prestate). Diferenţa dintre timpul prestat la serviciu şi un Fti mai mare reprezintă “absenţă nemotivată” iar aceasta nu poate fi acoperită cu orele suplimentare cumulate în lunile anterioare.

7. Planificarea în serviciul de noapte, mai exact evidenţierea turei de noapte în pontaj se realizează în ziua corespunzătoare intrării în serviciu în tura de noapte.
Practica de a defalca tura de noapte pe două zile generează acordarea sporului de noapte în mod ilegal.
Conform Codul Muncii, sporul de noapte se acordă numai în siuaţia în care salariatul prestează cel puţin 3 ore în intervalul 22.00 – 06.00. (Art. 126: Salariaţii de noapte beneficiază: ………. ; b) fie de un spor pentru munca prestată în timpul nopţii de 25% din salariul de bază, dacă timpul astfel lucrat reprezintă cel puţin 3 ore de noapte din timpul normal de lucru.).
Defalcarea pe două zile presupune prezenţa în prima zi până la orele 24.00, sub incidenţa sporului de noapte intrând doar 2 ore, pontarea acestora cu spor de noapte nefiind posibilă. Această situaţie creează probleme în cazul în care tura de noapte se identifică cu ultima zi a lunii. Ori în ziua respectivă nu pot ponta cu spor de noapte cât timp orele prestate sub incidenţa acestui spor sunt doar 2 (interval 22.00 - 24.00).

8. Planificarea CO se realizează în orice perioadă a lunii, acordându-se dreptul în măsura în care nu se generează ore suplimentare în mod artificial.
Existenţa unor regimuri de pontare diferite în cadrul unei luni pot determina un număr de ore suplimentare peste nivelul celor reieşite efectiv din prezenţa la serviciu. Abordarea planificării CO va consta în eliminarea unor astfel de situaţii, în acord comun cu salariatul.

Cu siguranţă există şi situaţii particulare în care planificarea se realizează şi sub incidenţa unor interpretări care nu fac obiectul reglementărilor legale în materie, fapt pentru care propun expunerea lor în vederea completării acestor principii. Pe de altă parte, necesitatea unei aplicabilităţi unitare în sistem este esenţială.